După ce şi-a îndeplinit visul din copilărie, acela de a deveni avocat, Lucian Azoiţei şi-a îndeplinit acum şi visul antreprenorial: acela de a demara un proiect prin care vrea să revoluţioneze piaţa imobiliară locală, dar şi din regiune.
Între cele două a existat însă o scurtă, dar intensă şi prosperă experienţă corporatistă într-o multinaţională cunoscută, pe care executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management a sacrificat-o însă fără regrete pentru un bun mai de preţ: independenţa. Cu ce provocări, eşecuri şi reuşite a venit „la pachet” rolul de antreprenor?
Astăzi, după cinci ani de muncă susţinută îmi văd visul cu ochii”, a spus executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management, căruia i-a pus bazele în 2015, alături de Tudor Bădiţescu, în cadrul unei conferinţe de presă recente, în care a anunţat demararea oficială a construcţiei proiectului de reconversie urbană mixtă, self-sustainable, Central District Lagoon City. Spre deosebire de alte proiecte imobiliare similare, care constau în proiectarea unor mici orăşele dezvoltate în cadrul marilor oraşe, Central District Lagoon City reprezintă un concept brevetat şi adus în sistem de franciză în România, deosebindu-se prin faptul că nucleul fiecărui astfel de „oraş” e reprezentat de o lagună artificială, întinsă de 10.000 de metri pătraţi, cu apă turcoaz, „ca-n Maldive”. Francizorul Crystal Lagoons, o companie americană al cărei portofoliu numără, în prezent, peste 1.000 de proiecte finalizate sau în curs de execuţia, a distribuit conceptul pe mai mult de 60 de pieţe până în prezent.
O lectură transformată în vis antreprenorial. Azoiţei a povestit că a aflat de acest concept dintr-o revistă şi a fost fascinat de idee, mai ales că, în 2009, la data lansării primului proiect, laguna, care, prin prisma tehnologiei din spate, „utilizează de 50 de ori mai puţină energie decât o piscină de dimensiuni similare”, primise titlul de cea mai mare piscină din lume şi fondatorul din spatele său reuşise să vândă 1.400 de apartamente în câteva luni. După ce a aflat de concept, Azoiţei a făcut din lansarea proiectului în România un obiectiv, însă până a reuşit să bată palma cu deţinătorii brevetului a durat câţiva ani. Potrivit companiei, valoarea investiţiei din România va depăşi 120 de milioane de euro. În paralel cu finanţarea proprie, proiectul va beneficia de un credit bancar provenit de la un consorţiu alcătuit din instituţiile CEC Bank, Alpha Bank şi First Bank, scrie ZF. În paralel, conceptul va fi scalat şi la Budapesta, Praga şi Varşovia, unde va fi necesară, pentru fiecare dintre proiecte, câte o investiţie cuprinsă între 140 şi 190 milioane de euro.